Comuna SANISLĂU este aşezată în nord-vestul României, în extremitatea sud-vestică a judeţului Satu Mare, la o distanţă de 55 km. de municipiul Satu Mare şi la o distanţă de 17 km. de municipiul Carei. Comuna este formată din 3 (trei) sate aparţinătoare, respectiv: Sanislău, reşedinţa comunei şi satele Horea şi Marna Nouă. Faţă de reşedinţa comunei, satele aparţinătoare sunt situate la o distanţă de aproximativ 10 km. Suprafaţa totală a comunei este de 7.478 ha., cu o suprafaţă în intravilan de 587 ha.
Comuna Sanislău se mărgineşte la vest cu Ungaria, la est cu localitatea Petreşti, la nord cu localitatea Ciumeşti şi la sud cu localitatea Pişcolt. Teritoriul comunei Sanislău este o zonă de întâlnire a două unităţi geografice mari: spre est Câmpia Careiului şi spre vest Câmpia Ierului.
Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 22 grade 33 minute longitudine estică şi 47 grade 63 minute latitudine nordică. Comuna sanislău este traversată de drumul judeţean DJ.196 b, drumul comunal DC.196 c şi de calea ferată Oradea-Satu Mare.
Prima atestare documentară a comunei Sanislău datează din anul 1347 sub denumirea de Zanyslaw, după moşia cu acelaşi nume sau chiar după voievodul românilor Stanislav, menţionat în secolul al XIV-lea în comitatul Satu Mare. In anul 1476 apare pentru prima dată denumirea de Sanislo, iar în anul 1772 Szaniszlo. Totuşi, se poate concluziona că localitatea Sanislău este o veche aşezare românească care a dăinuit de-a lungul timpului şi a cărei denumire este de origine românească sau româno-slavă.
Teritoriul comunei Sanislău este deosebit de bogat în vestigii preistorice, atestând o intensă locuire a zonei. Acestea au fost descoperite în anul 1987, în partea stângă a drumului Sanislău-Horea, când cu ocazia săpării şanţului lateral au fost identificate fragmente ceramice din epoca neolitică.
Până în anul 2004, comuna Sanislău era una dintre cele mai mari comune din judeţul Satu Mare, având o populaţie de peste 5.600 de locuitori, cu o suprafaţă de peste 12.000 ha. şi 5 (cinci) sate aparţinătoare, respectiv: Sanislău, Horea, Marna Nouă, Ciumeşti, Berea şi Viişoara. In urma înfiinţării în anul 2004 a comunei Ciumeşti, cu satele apaţinătoare: Ciumeşti, Berea şi Viişoara, comuna Sanislău a devenit o comună cu 3 (trei) sate aparţinătoare şi un total de 3.515 locuitori, defalcată după cum urmează: 3.033 Sanislău, 175 Horea şi 307 Marna Nouă, din care 45,59% români, 44,47% maghiari, 7,49% rromi şi 1,81% germani.
In funcţie de apartenenţa religioasă, procentual populaţia se prezintă astfel: 45 % ortodoxă, 40 % romano-catolică, 13 % reformată, 1 % greco-catolică, 1 % baptistă.
Structura demografică a populaţiei se prezintă astfel: 1325 bărbaţi, 1605 femei şi 585 copii, densitatea populaţiei fiind de 1,84 cap. / kmp. Populaţia activă a comunei este de 41 %, iar rata şomajului este de 3 %.
Activităţile specifice zonei comunei Sanislău sunt în special, agricultura, cultura leguminoaselor, cultura păioaselor, morăritul, panificaţia, existând şi o serie de ateliere de producţie, precum şi mici meseriaşi.
Ospitalitatea localnicilor este o trăsătură de caracter predominantă în zona Sanislăului.
La nivelul comunei Sanislău, obiectivele culturale şi de interes turistic implică diverse categorii sociale şi de vârstă şi oferă vizitarea monumentelor istorice sau participarea la desfăşurarea unor sărbători sau datini tradiţionale, practici legate de calendarul agricol sau evenimente sociale din viaţa comunităţii, contemplarea naturii.
Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Sanislău a fost ridicată în anul 1910, fiind încadrată în rândul monumentelor istorice, iar în anul 2010 şi-a sărbătorit Jubileul 100 ani.
Biserica Romano-catolică din Sanislău a fost construită între anii 1816-1824, căpătând aspectul actual în anul 1925.
Biserica reformată din Sanislău datează din secolul al XV-lea, iar ca urmare a deteriorării aceasta a fost renovată în anul 2013.
Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Horea a fost construită în anul 1930, fiind situată la aproximativ 300 metri de frontiera de stat cu Ungaria.
Biserica Ortodoxă din Marna Nouă a fost ridicată în anul 1974 şi poartă hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril”.
Biserica creştină baptistă Gypssi Mission din Sanislău a luat fiinţă în anul 2010, desfăşurându-şi activitatea cu precădere în rândul rromilor, având o influenţă bună asupra acestora.
Lăcaşele de cult de pe raza comunei Sanislău poartă un important rol în viaţa socială, culturală şi spirituală a comunei Sanislău.
Monumentele istorice ridicate în memoria ostaşilor români căzuţi în timpul celor două războaie mondiale, precum şi bustul lui Horea, conducătorul răscoalei din 1784, al cărui nume îl poartă localitatea Horea, precum şi mormântul soldatului necunoscut, sunt doar câteva obiective de o autentică valoare istorică şi artistică.
Noul monument ridicat în memoria celor deportaţi în U.R.S.S. sub pretextul condamnării colective, precum şi parcul amenajat împrejurul său este un punct de reculegere şi recunoştinţă.
In luna octombrie 2013, în curtea şcolii din Sanislău a fost ridicat şi sfinţit bustul Prof. Dr. Gheorghe Bulgăr, filolog, lingvist, eminesciolog şi critic literar, originar din Sanislău, de altfel Şcoala Gimnazială Gheorghe Bulgăr din Sanislău, purtându-i numele.
„Memorialul Rodica Mureşan” organizat în fiecare an, este dovada vie a respectului comunei pentru „doamna atletismului”, iar Baza sportivă „Rodica Mureşan” atestă acest fapt.
Intreaga istorie a comunei Sanislău relevă oameni şi fapte ale căror destine se împletesc pînă la confundare cu însăşi existenţa acestei comunităţi sătmărene. De-a lungul timpului aceştia au creat valori care s-au reflectat în nivelul şi modul de viaţă al comunităţii.
Este firesc să menţionăm că din comuna Sanislău s-au ridicat de-a lungul timpului numeroşi dascăli, medici, preoţi, ingineri, economişti, aceştia evidenţiindu-se prin faptele şi realizările lor ca veritabile personalităţi ale comunei.
Dintre aceştia, demn de amintit este şi un alt fiu al comunei Sanislău este compozitorul şi dirijorul Liviu Borlan, căruia cultura românească şi comuna Sanislău îi conferă un loc aparte.
De asemenea merită un loc aparte în memoria comunităţii preotul şi omul politic Chirvai Ignaţiu, preotul şi publicistul Hossu Dumitru, profesorul Augustin Maghiar, profesorul preot Gavril Lazăr de Purcăreţi, protopot de Sanislău Alexa Pop, economist Dumitru Coltău, Prof. univ. Dr. Mateş Nicolae, Prof. Dr. Miculaş Gheorghe, Prof. univ. Peleş Ioan, precum şi poetul şi publicistul Costa Carei, în memoria căruia stă mărturie placa comemorativă de pe Căminul Cultural din Sanislău.
Ca zonă de agrement cu trasee amenajate, putem menţiona „Mlaştina Vermes” situată între localităţile Sanislău-Horea, fiind o mlaştină eutrofă, pe care se acumulează şi bălteşte apa provenită din ploi, inundaţii sau chiar din pânza freatică, având o suprafaţă de 10 hectare.
Aria protejată prezintă o vegetaţie intrazonală care păstrează specii floristice iniţiale, cât şi autenticitatea structurii vegetaţiei, adăpostind specii rare din flora României: o plantă carnivoră (Aldrovanda vesiculosa), laptele câinelui (Euphorbia lucida), vioreaua de baltă (Hottonia palustris), bumbăcăriţa (Eriophorum angustifolium), nufărul alb (Nymphaea alba), plosnicioasa (Orchis coriphora), salcia de nisipuri (Salix rosmarinifolia). Flora mlaştinii prezintă 150 de specii, iar predominante sunt cele eurasiatice (60 de specii), cele europene ocupând locul al doilea, cu 36 de specii.
De asemenea, fauna din Mlaştina Vermeş este foarte importantă, aici fiind singurul punct din ţară în care a fost găsită cuibărind becaţina comună (Gallinago gallinago), precum şi alte specii de raţe, de stârci, precum buhaiul de baltă, stârcul de noapte, lişiţa, eretele de stuf.
La marginea mlaştinii, în pădurea limitrofă există şorecarul comun (Buteo buteo) şi o densitate destul de mare de grangur (Oriolus oriolus), specie al cărei efectiv a scăzut simţitor în toată ţara şi chiar în Europa.
Mlaştina Vermeş adăposteşte şi patru specii de broaşte: Rana temporaria, R. esculenta, R. dalmatina, Hyla arborea, iar în bibliografia de specialitate este trecută şi o specie rară din România care trăieşte aici, Rana arvalis. Dintr-o specie cu o importanţă deosebită din punct de vedere faunistic, s-a identificat aici prezenţa şopârlei de nisip (Ableparus Kitaibel).
Dintre mamiferele mari, aici îşi face apariţia sporadic, mistreţul (Sus scrofa).
Pădurea de salcâm este o atracţie atât turistică, cât şi economică, pe timpul sezonului de înflorire a salcâmului fiind un adevărat pelerinaj din partea apicultorilor din diferite zone ale ţării.
Atât Mlaştina Vermeş, cât şi Pădurile de salcâm, precum şi întreaga zonă verde a comunei Sanislău, oferă posibilitatea efectuării de drumeţii sau ieşiri la aer curat, nepoluat.
La nivelul comunei Sanislău nu există unităţi de cazare şi de servire a mesei.
Evenimentele cultural-artistice găzduite la nivelul comunei Sanislău sunt:
Sanislău | Balul Căsătoriţilor – FEBRUARIE Memorialul „Rodica Mureşan” – IUNIE Ziua Sanislăului – AUGUST Hramul Bisericii Romano-Catolice – 8 SEPTEMBRIE Hramul Bisericii Ortodoxe Române – 8 NOIEMBRIE Balul Strugurilor – OCTOMBRIE |
Horea | Hramul Bisericii Ortodoxe Române – 6 DECEMBRIE |
Marna Nouă | Sărbătoarea moţilor de la câmpie – AUGUST Hramul Bisericii Ortodoxe Române – 8 NOIEMBRIE |
Localităţile înfrăţite cu comuna Sanislău sunt :
– comuna Omboly – Ungaria din anul 2005
– comuna Konyar – Ungaria din anul 2008
– comuna Ciorescu – Republica Moldova din anul 2008
In comuna Sanislău funcţionează:
– Şcoala Gimnazială “Gheorghe Bulgăr” Sanislău
– Grădiniţa cu program prelungit Sanislau
– Biblioteca Comunală Sanislău
– Căminul cultural Sanislău
– Căminul cultural Horea
– Căminul cultural Marna Nouă
– Farmacia Passiflora
– Farmacia Jazmin
Ca urmare a întocmirii Planului Urbanistic General al comunei Sanislău, terenul disponibil pentru investiţii, în suprafaţă totală de 21 ha. 9.074 mp. a fost împărţit în 14 loturi, dorindu-se atragerea investitorilor în zona comunei Sanislău.
Terenul disponibil pentru investiţii este situat în imediata apropiere a drumului comunal Sanislău-Horea, drum de piatră care face obiectul proiectului transfrontalier « Reabilitare conexiune rutieră Omboly (HU) – Sanislău (RO) », preconizându-se finalizarea şi asfaltarea acestuia pentru sfârşitul lunii decembrie 2014.
Utilităţile necesare, precum reţea electrică, alimentare cu apă şi canalizare fac obiectul unor proiecte depuse spre aprobare şi finanţare, cum ar fi:
– Reţele de canalizare în localitatea Sanislău
– Înfiinţare reţea publică de alimentare cu apă în localităţile Horea şi Marna Nouă
– Modernizare DJ 196 – DN 19 – Marna Nouă – Ciumeşti
– Infiinţare reţea de gaze în localitatea Sanislău
– Modernizare străzi în comuna Sanislău
– Modernizare uliţe în comuna Sanislău
– Construire şi modernizare drumuri de acces şi drumuri agricole în comuna Sanislău
– Construire locuinţe pentru tineri destinate închirierii de tip ANL
– Amenajare spaţii verzi în comuna Sanislău
– Amenajare parc de joacă pentu copii în localitatea Sanislău
– Amplasare « Monumentul Eroilor » în satul Horea
– Infiinţare Centru de zi îngrijire bătrâni în localitatea Sanislău
– Extinderea reţea electrică în localitatea Sanislău
– Reabilitare sediu Primăria Sanislău
– Reabilitare Cămin cultural Horea
– Reabilitare Cămin cultural Marna Nouă